Pentru inceput, presupunem ca avem o carcasa de gearbox care nu este defecta, cu bucse sau rulmenti noi, si cu componentele interne demontate, in afara de tragaci. De asemenea avem nevoie de un set de saibe de calitate, bine finisate, fara bavuri de la stantare. Personal, prefer saibele din cupru de la G&P si SHS, datorita grosimilor de 0,1mm care se gasesc in aceste pachete, care ma ajuta sa echilibrez rotile intre ele la mare finete, cu tolerante minime.
Gearboxul se deschide intotdeauna cu partea dreapta in sus, deoarece suruburile se afla pe partea dreapta. Asadar, in aceasta pozitie roata centrala (spur) este prima roata care se aseaza in carcasa. De obicei pun o singura saiba sub roata centrala, apoi trec la pasul urmator.
Se continua cu pozitionarea la o distanta potrivita a rotii de la piston (sector) si a celei de la motor (bevel) fata de roata centrala, prin adaugarea de saibe pe axele de jos ale rotilor. Desi termenul de "distanta potrivita" este ambiguu, totusi nu exista o reteta fixa ce trebuie respectata. Suprafetele de contact ale dintilor rotilor trebuie sa se suprapuna integral, si cat mai mult posibil.
Unii recomanda notarea grosimii saibelor pe o hartie, pentru a retine pe viitor configuratia in caz ca sar saibele de la locul lor, in timp ce se desface gearboxul. Eu nu agreez aceasta metoda, deoarece le fixez pe axele rotilor cu vaselina din belsug, si manuiesc cu atentie carcasa in momentul demontarii, astfel incat daca sar, sunt tot timpul langa axul de unde provin.
Pasul urmator consta in adaugarea de saibe in partea superioara a axelor rotilor, pana cand rotile se invat lejer si roata de la piston face cel putin o tura atunci cand i se da un impuls. Foarte important este ca rotile sa nu aibe un joc axial mai mare de 0,1-0,2 mm, iar probele trebuie sa se faca initial cu carcasa de gearbox stransa foarte tare intre degete, si in final stransa de minimum 2 suruburi.
Pana aici a fost partea usoara, care se preteaza pentru gearboxurile tip V2, care au motorul liber pe cursa axiala a acestuia. Pentru gearboxurile tip V3 si altele care au motorul prins intr-o carcasa de ghidare, trebuie executati niste pasi suplimentari, si anume trebuie montat motorul pe gearbox si reglat pe inaltime.
Reglajul pe inaltime are rolul de a alinia optim pe adancime dintii oblici ai pinionului de la motor, cu dintii oblici ai rotii dintate corespondente. La gearboxurile V3, care sunt cele mai raspandite, cursa motorului are aproximativ 3mm, adica 4 ture ale surubului de reglaj. Singurul mod de a optimiza reglajul pe inaltime se face cu ajutorul auzului: se urmareste un sunet cat mai placut, altfel decat gajaitul infundat care se aude cand dintii oblici sunt prea fortati unii in ceilalti (in partea superioara a cursei), sau vajaitul ascutit cand acestia abia se ating, in partea inferioara a cursei motorului.
Asadar, daca nu exista un sunet placut in pozitia intermediara a motorului, atunci se desface gearboxul si se repozitioneaza saibele de la roata dintata de la motor, in partea potrivita pentru a o urca sau cobora. Apoi se remonteaza totul, si se verifica reglajul motorului.
La montare recomand adaugarea din abundenta (dar nu in exces) a vaselinei pe roti si in colturile gearboxului, care desi nu are rol de ungere a rotilor, totusi are rol de captare a corpurilor straine ajunse in gearbox, sau a componentelor rupte.
Este faimoasa legenda care spune ca intr-un gearbox a fost montat un piston cu dinti metalici care s-au rupt, si care au distrus totul in interior. Desi personal am montat o multime de pistoane cu dinti metalici, pana acum nici unul nu s-a stricat, iar daca o va face, atunci fragmentele se vor opri in vaselina de pe margini! ;)
Succes!
(Apreciez ca intotdeauna criticile costructive si comentariile si orice fel de feedback, asa ca va astept!)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu